Sari la conținut

373 22 000590

Facebook-f
logo
Contactează-ne
DONEAZĂ

Scopul activităţii terapeutului ocupational:

  • Ameliorarea calității vieții copiliilor prin participarea lor la activităţile de zi cu zi, cele educaționale și sociale.
  • Crearea unui mediu adaptiv corespunzător necesităților, dorințelor și abilităților copiilor, pentru a deveni cît mai independenţi.
  • Menţinerea stării de bine, a emoţiilor și atitudinei pozitive.

 

Fiecare copil este deosebit, iar rolul nostru poate fi rezumat la următoarele:

  • Să observăm şi să respectăm necesităţile copilului prin: a-l vedea, a-l auzi, a-l înţelege;
  • Să respectăm dorinţa copilului în activităţile reale, să-l educăm oferindu-i posibilitatea de a deveni independent fără să-l supratutelăm. În cazul copiilor cu tulburări de dezvoltare principala activitate de învăţare va fi jocul. Prin joc copilul învaţă, cunoaşte şi descoperă lumea şi viaţa într-o formă accesibilă pentru el. Reeşind din cele expuse, pentru o mai bună învăţare îi vom crea un mediu adaptiv, conform necesităţilor sale, vom adapta strategii, tehnologii asistive pentru ca să participle activ în timpul activităților alimentare, îmbrăcare, scris e.t.c.
  • Toate acestea să le aplicăm intr-o manieră mai degrabă cooperantă decît prin impunere.

Ce înseamnă a crea un mediu adaptiv pentru o dezvoltare mai eficientă a copilului?

Este bine ştiut, că copilul, absoarbe în mod natural şi progresiv, tot ceia ce îl înconjoară. Astfel, copilul asimilează, analizează, explorează mediul, obiecte, jucării. Copilul trăieşte experienţe, care trezesc impresii, senzaţii, pe care le va clasifica în percepţii. Experienţele sunt fundamentul maturizării sale psihice. Rolul nostru este să menţinem dorinţa copilului de a explora şi învăţa.

      Iată câteva procedee practice din arsenalul terapiei ocupaționale.

  1. Să dezvoltăm o relaţie de cooperare: Pentru aceasta trebuie să verbalizăm scopul acţiunilor noastre, să-i arătăm copilului cum le realizăm, explicîndu-i detaliile necesare pentru această reuşită. Să avem apoi grijă să-l implicăm, pentru a face la rîndul lui. În timp ce acţionează singur, să-l observăm, încurajîndu-l cu un comentariu. Astfel, vom cultiva o relaţie de cooperare.
  2. Să favorizăm simţurile, deoarece integrarea senzorială este cheia pentru multe dereglări de învățare și emoționale. Pentru ca copilul să-şi dezvolte simţurile, el are nevoie să simtă, deci să-i creăm un mediu de explorare. Cu cît mai mult mediul stimulează simţurile- tactil, vestibular, proprioceptiv, gustativ, olfactiv, de văz și auz ale copilului cu atît el se dezvoltă mai bine.

      Pentru a stimula simţurile, iată cîteva activităţi simple:

  • Obiecte şi activităţi de stiumulare vizuală: Pentru cei micuţi putem folosi imagini contraste alb-negru pentru a le stimula fixarea şi urmărirea obiectelor. Apoi la vîrsta de 3 luni copiii vor fi fascinanţi de imagini colorate. Pe copiii de la 1 an îi vom motiva să observe plante, flori, fiinţe vii. Să observe sticluţe de apă din plastic cu lichide de diferite culori. La 2-3 ani să asociem culori, beţişoare, forme geometrice, să aplicăm pe foaia de hîrtie culori cu acuarelă, să desenăm cu degetuţele, cu creioane, cretă colorată e.t.c
  • Pentru a stimula auzul: să vorbim, să vorbim, să vorbim, să punem gîndurile în cuvinte, să comunicăm. Să recunoască sunetele vieţii cotidiene, să-l invităm să asculte liniştea, să ne jucăm de-a vorbitul în şoaptă, să ne jucăm în a produce zgomote mici şi mari. Să asculte povestioare, cîntece de leagăn, muzică e.t.c. Să recunoască şi să emite glasul animalelor. Să manipuleze instrumente muzicale (maracase, tobe, xilofon ş.a)
  • Pentru a stimula gustul şi mirosul: Să întroducem regulat noi alimente, dacă e posibil în mod separat, astfel, ca copilul să simtă gusturile. Să variem meniul. Să vorbim despre gusturi, să-i permitem să exploreze cu mînuţele alimentele pe care le consumă. Să sensibilizăm copilul la mirosuri: să miroase o floare, un aliment, o băutură. Să vorbim despre mirosuri, să le numim, să le descriem.
  • Pentru a stimula sistemul tactil: care include toată pielea, precum și în interiorul gurii, nasului și urechilor. Intrarea tactilă poate fi sub formă de atingere ușoară sau atingere fermă. Sistemul tactil este responsabil pentru detectarea și procesarea durerii și a temperaturii. Atingerea prin presiune profundă este o metodă de intrare tactilă și tinde să fie reglatoare, calmantă pentru sistemul nervos. Copii hipersensibili la atingerile tactile au o reacție exagerată: atingerile ușoare le provoacă frică, anxietate, nu-i place să fie pieptănat, spălat pe cap, nu suportă tăierea unghiilor, nu agrează să fie pupat, nu-i plac îmbrățișările, evită atingerea anumitor texturi, poate refuza să calce disculț pe diverse suprafețe, nisip pietricele. Aplicarea următoarelor strategii îl vor ajuta să diminueze din reacțiile sale.

Strategii:

  • Presarea constantă a degetelor înainte de tăierea unghiilor, puteți acompania acest procedeu cu poiezia sau cîntecul despre degetuțe, sau băiţe tactile cu apă caldă
  • Înainte de a spăla părul putem juca această situaţie pe o păpuşă sau să masăm scalpul înainte de spumare cu şampon, acest lucru îl va ajuta la reducerea discomfortului, îi putem oferi copiluli un prosop mic pentru a putea proteja ochii şi faţa de la contactul cu apa e.t.c

Pentru copiii mici pentru a stimula pipăitul şi experienţele tactile: Să atingă materiale cu diverse texturi (să le deosebească, să le asocieze, să le aşeze în perechi): pernuţe, cărţi tactile, pietricele, nisip, spumă de ras, materiale din natură: fasole, mazăre, nuci, castane e.t.c. Să se deplaseze pe o cărăruşă senzorială, să meargă cu picioarele goale pe diferite suprafeţe: iarbă, nisip, apă.

  • Pentru a stimula sistemul proprioceptiv: care răspunde de conștientizarea propriului corp, greutate, presiune, întindere, mișcări și schimbări ale poziției în spațiu) utilizăm metoda apăsării, presiuni ferme pe o articulație sau un grup de mușchi, acest lucru îi va ajuta să perceapă senzația de atingere, să conștientizeze mai bune corpul său. Folosim înfășatul strîns pentru copiii mici, pentru cei mari  sacul-combinezon, rucsac cu greutăți, plapomă, vesta cu greutăți, îmbrăţişări constante e.t.c

În cazul copiilor, care sar ore întregi pe tamburină, suprafețe înalte, lovesc, trîntesc jucăriile cu exces, rod pixuri, mînecele hainelor, o strategie oportună ar fi să le oferim aport proprioceptiv. Le oferim ocazia să transporte greutăţi, suprafețe ce vibrează și altele.

  • Pentru a stimula sistemului vestibular: Cînd auzim acest cuvînt ne gîndim la mișcare și echilibru. Este cel mai complex și cel mai puternic sistem senzorial. Acest sistem detectează schimbările gravitaționale, toate planurile de mișcare și poziția corpului în spațiu. Copiii hipersensibili vestibular au o reacție exesivă: au frică de activitățile care necesită un bun echilibru, pierd ușor echilibrul, și pot părea neîndemînatici, evită mișcările rapide, au frică de mersul pe bicicletă, frică de scrînciob, frică să sară sau să balanseze, să urce și să coboare scări, frică de înălţimi, preferă activitățile sedentare. Pentru a diminua din aceste frici împreună cu copilul ne dăm în scrînciob, putem folosi balansările în leagăn într-un ritm calm.

 Copiii hiposensibil vestibular nu se tem să cadă, se caracterizează prin aceia, că sunt în continuă mișcare, se pot învîrti ore întregi fără a ameți, întotdeauna sar, aleargă, sunt în căutare de senzații tari, îi plac mișcările rapide și bruște. Propunem copilului să se aşeze pe o minge, perna care vibrează, dozăm și structurăm activitățile. Acești copii învață mai ușor în mișcare, într-un ritm mai intens.

IMPORTANT!!! Sistemele tactil, proprioceptiv și vestibular sunt  sisteme strîns legate unul de celălat, sunt de bază, sunt precum rădăcinile copacului care hrănesc tulpina și ramura, sunt fundamentul întregii dezvoltări ulterioare. Dacă nu este dezvoltată baza începem de la ea, deoarece resursele copilului fără această bază vor fi lente și limitate.

  1. Pentru a favoriza motricitatea fină: Este recomendat masajul degetuţelor, manipularea jucăriilor zornăitoare, jocuri cu căpăcele din metal de la recipiente de suc, clopoţei, tobe, cuburi, sfere, mingi mari şi mici, cutii, sticle din plastic care se pot închide şi deschide, incastre, jocuri de înşirare a pastelor, mărgele, cleşti, clame, să construiască din cuburi, lego, să picteze, deseneze, modeleze, să lipească autocolante, să închee-descheie nasturi, să folosească foarfeca e.t.c. Pentru copiii cu dizabiliăți, care incă nu mențin postura așezat este important să le oferim la timp tehnologii asistive conform necesităților lor, astfel ca mânuțele să poată explora mediul cu legeritate.
  2. Motricitatea globală: pentru cei mici să favorizăm mişcarea şi deplasările oferindu-i un spaţiu securizat, să le dezvoltăm echilibrul folosind un legănuţ, scrânciob, să rostogolească şi să prindă o minge, să împingă un cărucior, să se urce pe diverse platforme e.t c., si la fel să-i oferim tehnologii asistive de deplasare pentru a stimula noi experiențe, dacă este cazul.
  3. 5. Pentru a favoriza construcţia limbajului şi a comunicării: Să analizăm sunete, să invităm copilul să le reproducă. Cărţi, cărţi, mereu cărţi! Să numească obiectele din viaţa de zi cu zi (lingură, cană, periuţă, pieptene), să le identifice şi să înţeleagă funcţionalitatea lor, să asocieze obiectele reale cu imaginea lor, să verbalizeze acţiunile de zi cu zi. În cazul copiilor non verbali putem să le oferim variante alternative de comunicare cum ar fi: limbajul semnelor, sau prin imagini, tehnologii asistive cum ar fi tableta, calculatorul. Să le punem la dispoziţie un album cu fotografii ale persoanelor apropiate, motivînd copilul să le identifice, numind sau indicînd cu degetuţul personele cunoscute. Pentru copii non verbali este benefică și comunicarea prin muzică. Toate aceste tehnici înglobează mediul adaptiv pentru dezvoltarea comunicării.

Pentru a propune una din strategiile sus numite, este important de luat în considerație potențialul real al copilului, punctele forte, prioritățile importante, crearea unui mediu adaptiv conform necesităților sale. Toate acestea, implementate în comun cu părinții, îi va schimba calitatea vieții și a participării active în viața de zi cu zi.

 Autor:

Alla Marinova – psihopedagog cu competenţe

în terapia ocupaţională şi integrare senzorială,

formator în comunicare prin muzică

Proiect de perfecționare a cadrelor din reabilitarea pediatrică – 8 module implementate

În perioada 12-13 iunie, 2025 la Centrul Tony Hawks a fost implementat cu succes cel de-al 8 lea modul din cadrul proiectului: „Ameliorarea calității vieții copiilor cu nevoi speciale prin sporirea accesului la servicii comunitare de Terapie Ocupațională în Republica Moldova”, care este implementat cu susținerea Rotary Global Grant – SUA, Cluburi Rotary din Marea Britanie, Olanda, Germania, Moldova și organizatia de caritate din Marea Britanie,  ChildAidEE. Iată câteva procedee practice din arsenalul terapiei ocupaționale.

De data aceasta trainingul a fost deschis de către oaspetele de onoare Dna Nora Bemish-Lannon, reprezentantă al Rotary Global Grant, Chicago, USA.

 

Tema abordată a fost „Terapia Ocupațională în autoîngrijire și adaptările pentru viața independentă” și a fost predată cu multă dedicație de către două specialiste cu vastă experiență din SUA: Dr. Amy Griswold, Doctor în Științe ale Terapiei Ocupaționale, specialist certificat în traumă cerebrală și Dna Kathryn Jones, Magistru în Educație Specială.

 

Participanții la training, 36 specialiști în reabilitare pediatrică din diferite instituții de stat și private din Chișinău, Bălți, Ciadîr-Lunga și Râscani au fost prezenți pentru a învăța despre:

  • Fundamentele terapiei ocupaționale în activitățile zilnice și a adaptărilor pentru viata Independentă;

  • Conceptul de zonă de dezvoltare proximală a copilului și adaptările necesare în contexte individuale;

  • Modalitățile de planificare, organizare și documentare a ședințelor de Terapie Ocupațională;

  • Implementarea matricei de activitate și utilizarea evaluărilor în practica de zi cu zi.

Foto de la lansarea modulului nr 8 cu Dna Nora Bemish-Lannon, a treia din dreapta, în continuare  dr. Amy Griswold și Kathryin Jones – lectorii modulului.

 

Acest training a înglobat în sine toate cunoștințele și abilitățile practice diseminate anterior la cele șapte module precedente și de la conferința de lansare a Proiectului.

 

Astfel  studiile teoretico-practice au început în septembroe 2019 la conferița “ Viitorul începe Astăzi”,  la care am avut ca oaspeți de onoare și traineri pe Prof. Emerit Dna Sue Baptiste, Universitatea Mc Master, Canada și dna Samantha Shann, Președinta Federație Mondiale de Terapie Ocupațională, care ne-au făcut întroducerea în Terapia Ocupațională și ne-au predat unul din cele mai folosite instrumente de evaluare a performanței și satisfacției ocupaționale – COPM.

 

Proiectul a fost stopat timp de un an din cauza epidemiei de COVID 19 și a continuat în februarie 2022 cu modulul Nr. 1 Terapia Ocupațională în afecțiunile mîinii la copii,

predat de către terapeuta ocupațională Elisaleete Roldao, cadru Didactic la Școala Superioară de Sănătate din Leiria, Portugalia.

 

A urmat iarași o pauza de un an, impusă de războiul din Ucraina, după care a continuat cu modulul Nr 2

“Terapia Ocupațională în controlul postural” in martie 2023,  avînd ca formatorii doi specialiști din Marea Britanie:  Dna Charlotte Grаhаm, terapeută ocupațională, specialistă in dizabilitafi neurologice la copii și dпа Holly Gаrwеl, Kinetoterapeută.

 

Modulul cu Nr 3 a fost consacrat “Procesării Senzoriale”, unei mari preocupări ale terapiei ocupaționale și a fost implementat de către Dna Caroline Robinson, Terapeută Ocupațională și experta în  integrarea senzorială din Marea Britanie în luna octombrie 2023.

 

Pentru Modulul nr 4 si 5 din ianuarie 2024 a fost invitată Dna Neelum Zehra, profesoara la Departamentul de Terapie Ocupațională a Universitătii de Medicina din Karachi, Pakistan. D-ei a implementat modulele despre “Terapia Ocupațională în stările psihoemoționale la copii”  și “Terapia Ocupațională prin joc și muzică”.

Tot odată pe parcursul aflării D-ei în țara noastră a avut loc o întîlnire cu conducerea Universității de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițeanu”, la care a povestit despre inceputul programului de educație în Terapia Ocupațională în Pakistan. 

 

Modulu nr 6 a avut loc in iunie 2024 cu lector-invitat Dna Kim Meintjes, specialist in terapia ocupațională din Marea Britanie,  care a predate cursul “Terapia Ocupațională în pregătirea de scris de mîină”.

 

 

Dna Charlotte Grаhаm, terapeut ocupational, specialistă in dizabilitafi neurologice la copii și dпа Holly Gаrwеl, Kinetoterapeut, ambele din Marea Britanie au fost invitatele pentru modulul nr 7 “ Terapia Ocupațională în asigurarea mobilutății la copii”, care a avut loc in luna octombrie, 2024. 

373 22 000590

logo
Contactează-ne
DONEAZĂ

© Copyright 2025 Tony Hawks Centru.